Scrisoarea unei mame blonde

Dragă fiule, Îţi scriu aceste rânduri ca să ştii că îţi scriu.
Dacă primeşti această scrisoare, înseamnă că a ajuns cu bine. Dacă nu o primeşti, atunci să mă anunţi pentru a ţi-o mai trimite încă o dată. Îţi scriu încet pentru că ştiu că tu nu citeşti prea repede. Acum câteva zile tatăl tău a citit că marea majoritate a accidentelor se petrec la o distanţă de un kilometru de casă. De aceea, ne-am hotărât să ne mutăm mai departe.
Noua casă este minunată. Are până şi maşină de spălat, dar nu ştiu dacă merge. Ieri, am băgat lenjeria în ea, am tras de manetă, şi de-atunci n-am mai văzut-o.
Vremea pe aici nu e foarte rea. Săptămâna trecută n-a plouat decât de două ori. Prima oară, ploia a ţinut 3 zile, iar a doua oară patru zile. A propos de vesta pe care o vroiai, unchiul Petre mi-a spus că dacă o trimitem cu nasturi, cum sunt ei grei, o să coste mai mult, aşa că am tăiat nasturii şi ţi i-am pus în buzunar.
Să ştii că în sfârşit l-am îngropat pe bunicu’, l-am găsit când ne-am mutat. Era în dulap din ziua în care a câştigat la “De-a v-aţi ascunselea”. Să-ţi mai zic şi că alaltăieri ne-a explodat bucătăria, iar tatăl tău şi cu mine am „zburat” din casă. Ce emoţie! A fost pentru prima dată după mulţi ani când tatăl tău şi cu mine ieşim împreună undeva. A doua zi a venit şi doctorul să vadă dacă suntem în regulă, şi mi-a pus un tub de sticlă în gură. Mi-a zis să nu vorbesc zece minute. Tatăl tău s-a oferit să cumpere tubul acela. Şi dacă tot vorbim de taică’tu, te anunţ că şi-a găsit de lucru, e foarte mândru de asta. Lucrează peste aproape 500 de oameni. L-au angajat să tundă iarba în cimitir.
Trebuie să-ţi spun că sora ta Julia, care s-a căsătorit cu soţul ei, a născut în sfârşit, da’ nu ştim încă sexul copilului. N-aş putea încă să-ţi spun dacă eşti unchi sau mătuşă. Într-o zi, taică’tu a întrebat-o pe sora ta Lucia dacă mai este însărcinată. Lucia i-a răspuns că da, în 5 luni de-acum. Pe urmă taică’tu a întrebat-o dacă e sigură că e al ei. Ea i-a spus sigură că da. Ce fată sigură, câtă mândrie! Aşa fată, aşa tată!
Vărul tău Paul s-a căsătorit şi el nu demult. Şi-acum se roagă în fiecare zi în faţa soţiei lui. E fecioară! Dimpotrivă, pot zice şi că nu l-am mai văzut pe unchiul Vasile, ăla care a murit anul trecut… Cel mai rău e fratetu’ ăla mic, Ionuţ. A încuiat maşina şi a lăsat cheile înăuntru. A trebuit să se ducă până acasă să aducă dublura ca să ne scoată pe toţi de acolo. Bine, fiule. Nu pot să-ţi trec adresa pe plic pentru că n-o ştiu. De fapt, ultima familie care a locuit aici a plecat cu numerele pentru a le pune la noua adresă. Dacă o vezi pe Margareta, transmite-i salutările noastre. Dacă n-o vezi, nu-i spune nimic. Mama ta care te adoră, Antoneta
P.S.: Aveam de gând să-ţi pun nişte bani, dar deja am închis plicul.

About Gabriel

They all want to go to heaven... but nobody wants to die...
Acest articol a fost publicat în Bancuri. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s